de la scutece...incoace

Sunt unele momente care nu o sa le uit niciodata.

Insa le uit. Apoi imi aduc aminte de ele. Si zambesc.

Imi aduc aminte cum mirosea aerul in prima zi de scoala. Aveam 6 ani. Cu cateva zile inainte imi cumparase mama caiete si creioane si Maria ma invatase sa-mi liniez caietele. Cu doua linii pe margine (era mai elegant). Imi aduc aminte povestile si cantecele de pe pick-up, si-mi aduc aminte cum acul care muncea neincetat necesita din cand in cand dezvelirea stratului de praf ce se acumula de pe discuri. Imi aduc aminte cum simteam in clasa a 6-a ca nu-mi mai pot sta in pielea mea, la fel de bine cum imi aduc aminte eseul pe care l-am conceput pentru concursul Star Wars de la PRO fm, unde am scos tot cartierul la "Attack of the Clones" la Hollywood Multiplex. Imi aduc aminte cum in clasa I mama imi tinea mana in mana ei si ma ajuta sa scriu seara, cand ajungea de la servici, si cand eu eram mult prea obosita sau somnoroasa ca sa mai scriu de bunavoie. Imi aduc aminte cum in clasa a 2-a toti colegii mei primisera cadou de la parinti "tamagotchi" si mi-amintesc ca am strans cei 50.000 azi 5 RON timp de vreo 2 luni in coperta rosie a carnetului meu de elev, si mi-amintesc chipul vanzatoarei din Titan care mi-a oferit jucaria din vitrina. Trebuie sa marturisesc ca dinozaurul respectiv a crescut...a mancat...si in vreo 2 saptamani a murit..fiind inlocuit de cine stie ce alta jucarie care imi captase atentia in momentul respectiv. Imi amintesc prima zi in care am inceput sa citesc Harry Potter la indemnul Marei. Eram pe canapea in sufragerie si tata se uita la Edward-omul foarfeca. Imi amintesc jocurile de carti Razboi cu Buni si plimbarile din Herastrau. Nu o sa uit niciodata mirosul bucatariei de la gradinita si nici mirosul primaverii in IOR. Nu o sa uit nici primul sarut, la 13 ani, la parterul scolii generale in plina pauza, cand ma ridicasem pe varful degetelor ca sa ajung la destinatie, si unde incercam...pe cat posibil sa fiu cat mai priceputa in timp ce ma simteam....extraordinar de nepriceputa. Nu o sa uit cum am tipat la profesoara de geografie in clasa a 8-a pentru ca nu am stiut sa arat Oltul pe harta...si in mod evident nu o sa uit moaca mea in albumul de sfarsit de generala...unde plansesem pentru ca invatatoarea mea din clasele 1-4 ma certase pentru ca tipasem la profesoara de geografie. Nu o sa uit primul battle din clubul Nemo in primii ani de S.B. unde am simtit ca plutesc prin miscari si nu o sa uit golul din stomac cauzat de aceasta senzatie. Nu o sa uit cat de mult mi-a placut sa tren-uiesc Bucuresti-Cluj timp de 2 ani si nu o sa uit caprioara din Turda. In final...nu o sa uit patinele mele cu rotile si nu o sa uit orele de atletism impreuna cu M. si D. de la Lia Manoliu. Si in niciun caz nu o sa uit sa-mi amintesc.

C.