Despre umbra mea.

Nu e un post despre Peter Pan ci despre alticineva!(asta ca sa stiti)
Spuneam in postarile anterioare ca imi doresc sa o cunosc pe Paris Geller a mea. Nu e tocmai ce ma asteptam, dar sunt multumita! O cheama Wan-Jeong (nu radeti!!!) e coreanca si are in jur de 38 de ani. Desi pana acuma am preferat sa nu interactionez cu persoane cu varsta peste 25 de ani, acum se dovedeste a fi destul de interesant. Cum nu stapaneste foarte bine limba engleza mi-a cerut ajutorul de cateva ori. Si cum bunul simt la mine nu are limita (observati modestia), am acceptat de fiecare data. De atunci, lucrem impreuna! Eu ii corectez ei lucrarile, si in acelasi timp lucrez la ale mele.
Sistemul meu de a invata e foarte diferit de altele. Ca sa reusesc sa retin tot ceea ce-mi doresc ( in perioade in care trebuie sa invat mult) trebuie sa intru intr-un fel de transa. In ultimele doua luni inainte de bacalaureat am trecut printr-o astfel de perioada. Noptile invatam, zilele le petreceam la babysitting si dormeam cand apucam. Cate ness-uri si croissante am mancat drept "snackuiala" in noptile acelea nu o sa stiu niciodata. Cert este ca mi-a placut! Mi-a placut sa invat! Mult! Lumea din jurul meu era stresata pentru ca timpul trecea si bac-ul se apropia iar eu noapte de noapte eram din ce in ce mai increzatoare in propriile mele forte. Acum chiar ma gandesc cu placere la examen si la momentele dinaintea lui.
Stiu ca am deviat de la subiect (Wan-Jeong) dar am vrut sa accentuez ca in momentul asta ma aflu (din nou) intr-o situatie similara, si asta numai din cauza ei. Ea e cea care zice in fiecare zi "ma ajuti cu asta?", "si eseul e asa de greu" si nu pot sa o refuz! Ma stimuleaza! Din cauza asta scriu....:)) poate prea mult dar daca asta fac de o saptamana....
Am terminat primul meu eseu pentru Introducere in turism insa mai vreau sa finisez unele detalii (am scris mult prea mult si va trebui sa mai tai din el pentru ca trebuie sa-l scriu live in 40 de minute). Azi m-am apucat de cel de-al doilea eseu care este pentru Contemporary Issues in Tourism, unde trebuia sa ne alegem un subiect la intamplare si eu mi am ales Film Tourism. Cine nu stie, sunt o super-hiper fana a filmelor asa ca ma simt foarte inspirata. O sa fac un eseu de milioane!!!
Saptamana viitoare am un examen la Marketing pentru care inca nu m-am pregatit cum trebuie dar sunt sigura ca voi reusi in timp.
Ce sa va mai spun... A da!!! Invat coreana! De la Wan-Jeong desigur! Am invatat cum zici "prieten", "draga" si ultra-cunoscutul "te iubesc". Sunt pe calea cea buna. Si eu am invatat-o sa zica "pa-pa" si i-am aratat bancnotele noastre de plastic. Pipaindu-le si mototolindu-le a ajuns la concluzia ca a face bancnote de plastic este "very clever"( cu accent corean).
Si cum dupa scoala vine munca, trebuie sa va impartasesc cea mai recenta experienta de tipul "ce nu te omoara te intareste"pe care am avut-o. Zilele trecute la Netto a fost inventar. S-au numarat toate produsele din stoc, de la masini de cusut la cascaval la pungi. Si cine...CINE a trebuit sa numere pungile? Ghici ghicitoarea mea! Crista. Am numarat manual...timp de doua ore toate pungile de la case, dupa care m-am dus in depozit si am numarat si ce mai era acolo, si in timp ce faceam toate astea a trebuit sa mai si stau la casa. Spre finalul zilei, fericita ca am terminat cu bine si ca am iesit pe plus cu banii din casa, aflu ca nu am voie sa plec acasa. De ce? Pai cum de ce? Pentru ca in zilele in care se numara stocul nimeni nu pleaca inainte sa se termine inventarul. Asa ca...la 9 seara, dupa 8 ore de munca in magazin si numarat pungi, mi-am tarsait picioarele spre raionul cu cascaval (fiind asimilata de Nick cu un pinguin) si am inceput sa numar numeroasele rondele care...in caz ca am uitat sa spun...se afla in partea magazinului pe care eu am incercat sa o evit cat am putut pana acum din cauza ca e refrigorata! Refrigorata? Merge? Merge!!!
Cert e ca am ajuns acasa pe la 10! Trantita in pat mi-am facut planul pentru a doua zi! De la capat...scoala...munca..pat! Voi ce faceti?

P.S. De doua zile mi-e tare pofta de o merdenea!!! Daca apucati...mancati si voi una pentru mine. :)

Pupici.